Bursele Superscrieri/BRD 2015 - 6 burse de cate 2.000 euro fiecare

Bursele Superscrieri/BRD

Fundația Friends For Friends și BRD – Groupe Société Générale lansează Bursele Superscrieri/BRD, un program a cărui menire este să sprijine financiar și profesional autorii români de creative non-fiction care pot să documenteze și să finalizeze proiecte jurnalistice complexe, de profunzime, pe tema sistemului de învățământ preuniversitar de stat din România.

Programul constă în 6 burse în valoare de 2.000 euro fiecare și se desfășoară sub umbrela Premiilor Superscrieri.

Ghidul aplicantului la Bursele Superscrieri/BRD pe tema educației

Bursele Superscrieri/BRD 2015 au menirea de a sprijini financiar și profesional autorii de creative non-fiction care pot să documenteze și să finalizeze proiecte jurnalistice complexe, de profunzime, pe tema sistemului de învățământ preuniversitar de stat din România.

Orice formulă – fie ea una clasică, de jurnalism old school, sau nouă, de jurnalism multimedia împletit cu forme non-standard de prezentare a informației (imagine, sunet etc.) – e privită ca eligibilă atât timp cât se înscrie în direcția urmărită de Bursele Superscrieri/BRD, aceea de a înfățișa școala românească din perspectiva dascălului – fie că e vorba de proiecte care vorbesc de modele de reformă de jos în sus, exemple de profesori străluciți care creează emulație, soluții ingenioase de creștere a nivelului educației publice, analize de substanță despre managementul sistemului de educație, anomalii și bariere legislative, proiecții despre viitorul educației.

ȘASE BURSE DE CÂTE 2.000 DE EURO FIECARE vor fi acordate în 2015 proiectelor de creative non-fiction înscrise în concurs care vor fi notate de juriu cu punctajele cele mai mari. În plus, bursierii Superscrieri/BRD vor beneficia, pe parcursul derulării proiectului, de un program de mentorat în trei etape (definitivarea unghiului de abordare/planul de documentare/redactare&editare).

TEMA BURSELOR SUPERSCRIERI/BRD 2015 este sistemul de învățământ preuniversitar de stat.

SCOPUL BURSELOR SUPERSCRIERI/BRD este să încurajeze autorii să sară bariera de clișee, să privească educația din alte unghiuri, să asculte, să înțeleagă și – în cele din urmă – să înfățișeze publicului povestea sistemului național de educație, așa cum arată acesta după multiple încercări de reformă făcută de sus în jos.

ÎNCURAJĂM, DE ASEMENEA, proiectele care includ inovație profesională, fie că e vorba de etapa culegerii de informație, de cea de redactare/editare, de felul în care e utilizată tehnologia sau de interacțiunea cu publicul. *

*Vezi „Exemple de subiecte posibile”.

Bursele Superscrieri, ca şi Premiile Superscrieri, se adresează tuturor autorilor, consacrați sau nu, din presă sau de pe platforme digitale, jurnalişti sau bloggeri, profesionişti sau amatori.
Răspunsurile noastre la întrebările frecvente:

1. Cine poate candida?

La Bursele Superscrieri/BRD poate candida orice autor, angajat permanent în media sau freelancer, care poate* garanta că proiectul jurnalistic propus va fi publicat/difuzat în media din România.

IMPORTANT. Încurajăm proiectele de echipă, în care titularul aplicației lucrează împreună cu un autor/fotoreporter/artist vizual/multimedia artist. Când își depun candidatura, titularii de proiect sunt invitați, în cazul proiectelor de echipă, să menționeze numele coechipierului și să trimită portofoliul acestuia.

* Candidații vor anexa la formularul de aplicație un acord scris de publicare/difuzare semnat de redactorul-șef/editorul canalului media ales pentru publicarea/difuzarea materialului (vezi la finalul formularului de aplicație).

2. Câte proiecte poate înscrie un autor/o echipă?

Maximum trei proiecte.

3. Poate o echipă avea mai mult de doi membri?

Da. Echipele pot avea un titular de proiect și doi sau mai mulți coechipieri. Titular de proiect este considerat autorul care trimite aplicația și își asumă publicarea materialului rezultat și tot el este cel căruia i se va vira bursa, el urmând să o gestioneze în funcție de contribuția fiecărui coechipier.

4. Când și cum se acordă bursele?

Cele șase burse, în valoare de 2.000 euro* fiecare, vor fi plătite celor șase titulari de proiect câștigători astfel:

A. Prima tranșă (50% din sumă), în termen de șapte zile lucrătoare de la anunțarea proiectelor câștigătoare, cu dovada respectării calendarului inițial. B. A doua tranșă (restul de 50%), în intervalul 14-20 septembrie 2015.
Organizatorii lasă la latitudinea titularilor de proiect să gestioneze sumele transferate în funcție de contribuția membrilor echipei la materialul final.

* Bursa este de 2.000 de euro este acordată în sumă netă, taxele fiind suportate de organizatori.

5. Sunt bursele împărțite pe categorii în funcție de genul publicistic/canalul media pe care va fi difuzat materialul?

Nu.

Bursele Superscrieri/BRD sprijină proiectele coerente, congruente cu misiunea programului, indiferent de canalul pe care vor fi difuzate, genul publicistic ales sau instrumentele utilizate.
Pot primi bursă deopotrivă reportajele scrise/video, proiectele fotografice/infografice, eseurile, portretele, documentarele, investigațiile sau proiectele de explanatory journalism.

6. Care este calendarul derulării burselor?

Înscrieri: 11 mai – 7 iunie 2015 Evaluare înscrieri: 9 iunie – 5 iulie 2015 Anunț proiecte câștigătoare: 6 – 12 iulie 2015. Se vor anunța public primele zece proiecte clasate. Întâlnire cu organizatorii și semnarea planului de realizare: 13 – 19 iulie 2015 Perioada realizare materiale & mentorat: 12 iulie – 11 octombrie 2015 Publicare: până la finalul lunii noiembrie 2015

7. În ce constă programul de mentorat?

Fiecare bursier selectat va beneficia de trei sesiuni personalizate de mentorat cu Mona Dîrțu, câte una pentru fiecare dintre cele trei mari etape ale proiectului – definirea unghiului de abordare, planul de documentare, definitivarea produsului finit (redactare/editare). Mona a lucrat de-a lungul timpului în mod direct, în diverse redacții – fosta rețea Monitorul, Mediafax Group, Realitatea-Cațavencu, TVR – cu peste 150 de jurnaliști. De asemenea, a fost mentor pentru bursierii din cadrul primei ediții a Burselor Superscrieri/Avon și a susținut Seminariile Superscrieri, o serie de ateliere de scriitură non-fiction la care au participat, în toamna lui 2014, 15 jurnaliști.

Pe lângă munca de redacție, Mona a condus traininguri pentru jurnaliști începând cu 1997 și a susținut un workshop pe tema “Canale de comunicare – presa scrisă” la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași.

8. Care este termenul de înscriere?

7 iunie 2015

9. Care sunt criteriile de selecție?

Bursele Superscrieri/BRD iau în calcul în egală măsură punctele tari ale candidatului și ale proiectului:

a. Motivație – 10 puncte
b. Unghiul de abordare al temei – 10 puncte
c. Relevanță – 10 puncte
d. Originalitate/Inovație – 10 puncte

10. Unde vor fi publicate/difuzate materialele?

Candidații se obligă să obțină acordul publisherului/difuzorului* pentru proiectul propus. Acordul scris al acestuia va fi transmis odată cu formularul de aplicație.

Termenul limită de publicare a materialelor este finalul lunii octombrie 2015.

Autorii înțeleg și consimt că după publicarea/difuzarea în premieră, până la termenul limită, pe canalul media ales de bursier, organizatorii burselor vor avea libertatea de a folosi și republica/redifuza materialul pe orice canal media, din România și din străinătate, fără niciun fel de restricție. *Alegerea canalului media de difuzare a materialului final este la libertatea autorilor. Încurajăm, totuși, orientarea către canale care ar putea asigura o difuzare cât mai amplă a materialului, astfel încât acesta să ajungă la un public cât mai larg.

11. Criterii de descalificare

a. Titularul aplicației nu respectă termenul limită de trimitere (7 iunie 2015).
b. Aplicația este incompletă și/sau nu se înscrie în tematica propusă.
c. Datele despre candidați și/sau portofoliile acestora includ neadevăruri și/sau falsuri.
d. Există dovezi că titularul aplicației sau membrii echipei au încălcat Codul Deontologic Unic al presei românești, adoptat la Convenția Organizațiilor Media din octombrie 2009.

12. Cum trimit aplicația?

Puteți trimite formularul de aplicație completat până la 7 iunie 2015 pe adresa bursele.superscrieri@ffff.ro.

Exemple de posibile subiecte

Propunem, ca mijloc de atingere a obiectivelor, acordarea de burse pentru proiecte jurnalistice complexe, de referință, care să vorbească despre sistemul național de educație așa cum arată el când e privit din interior. Scopul nostru este să vedem educația și altfel decât prin lentila judecăților pre-asamblate și să putem înțelege, astfel, cum și de unde pot veni formulele de reformare a sistemului din interior.

MODELE DE PERFORMANȚĂ. Există, în sistemul național, dascăli care fac performanță nu mulțumită, ci în ciuda contextului în care-și fac meseria – și nu e vorba doar de cei care pregătesc loturi olimpice. Cum lucrează acești profesori, cum își construiesc motivația, cum îndepărtează ei barierele și cum ar putea fi replicate modelele prin care obțin rezultate mult peste media națională?

RELAȚIA PROFESOR-ELEV. Cum arată interacțiunea dintre profesori și elevi azi? S-a schimbat ceva fundamental în ultimii 25 de ani? În ce măsură au profesorii care ies azi de universități pregătire teoretică să înțeleagă dinamica acestei relații – și să o o schimbe?

CEI CARE EXPERIMENTEAZĂ. Formatul clasic de lecție, structurat în secvențe succesive de predare/ascultare, nesocotește transformările de adâncime pe care tehnologia și accesul la informație le-au produs deja în obiceiurile de învățare ale copiilor. Rezultatul: profesorii dau vina pe elevi, cărora nu le place cartea și sunt preocupați de frivolități tehnologice, în vreme ce elevii spun că materiile sunt greu de digerat, cu predare dogmatică și manuale greoaie. Falia crește, nivelul de educație scade. Dar sunt profesori care aruncă punți peste această falie, folosindu-se de tehnologie ca de un aliat și cucerind copiii cu formate noi, pe gustul lor. Cine sunt acești profesori care au curajul de a experimenta? Cum își regândesc ei rolul, cum își aleg instrumentele, care le sunt rezultatele?

MANAGEMENTUL ȘCOLII. Banii puțini și barierele birocratice sunt aceleași în întregul sistem național de educație. Avem, firește, școli cu reputație bună și școli mediocre. Dar avem, probabil, și școli odată mediocre în materie de performanță care au urcat, aparent miraculos, în clasamente. Cum arată, secvență cu secvență, o astfel de transformare? În ce constă, până la urmă, miracolul?

Aplică la Bursele Superscrieri/BRD

Pentru a aplica la Bursele Superscrieri/BRD, completează formularul de aplicație și trimite-l până pe 7 iunie la adresa bursele.superscrieri@ffff.ro.

formular aplicație Bursele Superscrieri/BRD

Juriul Burselor Superscrieri/BRD

Proiectele propuse vor fi analizate și selectate de un juriu format din jurnaliști experimentați + un reprezentant BRD – Groupe Société Générale:

Cătălin Ștefănescu

Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru şi membru UNITER, Cătălin Ştefănescu este, din 1999, realizator şi gazdă a programului Garantat 100% de la TVR 1.

A obţinut numeroase premii pentru reportajele şi filmele documentare realizate sub acest generic: între 2003 şi 2006 – Premiul APTR pentru emisiune culturală şi pentru magazin cultural, în 2002 – Premiul pentru cel mai bun documentar românesc – Penitenciar (prezentat, printre altele, la Festivalul Internaţional de Film Antropologic – Sibiu). Tot în 2002, a luat Marele Premiu TELEVEST (la Timişoara) – pentru Regizorul… şi Premiul CNA pentru cel mai bun program local de televiziune – Garantat 100%. În 2010, i-a fost acordat Premiul Flacăra pentru jurnalism.

Dan Duca

„Înainte de 1989, eram un fel de dizident. Aveam o plăcere nebună să toc ziarele cu poza Tovărăşului în ele. Nici nu aveam cum să-l ocolesc, era cam peste tot. În liceu, împreună cu trei prietene, am vrut să ne facem o revistă. Ar fi trebuit să se numească Umbrela, dar nu a apucat să fie desfăcută în faţa niciunei ploi. Eu m-am făcut jurnalist, una dintre ele s-a apucat de scris teatru, iar despre celelalte două am auzit ultima oară că şi-au construit o carieră solidă de soţii. Am terminat Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, fiind după spusele unora, tocilarul perfect. Nici eu nu aş fi spus altceva despre mine în locul lor. Au urmat trei ani de presă în Sibiu, la Tribuna. În prima şi ultima zi am plecat cu lacrimi de acolo. Apoi m-am reinventat la Cotidianul. Din octombrie 2009, după şase campanii electorale petrecute în print, am trecut pe online. Tot pe Politic, la Realitatea.NET. Ce-i drept, câteodată noaptea mai visez că mai pun timbre, explicaţii foto şi selecturi într-o pagină.”

Irina Păcurariu

Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul Marţi, Joi, Sâmbătă, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul EU – marginea Europei – si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul Codrina. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: Poveşti în halate albe, România deşteaptă, Zona Zero, Culoarele Puterii, Poveste fără sfârşit, Mari români, Un european ca mine, Cealaltă Românie, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

Dincolo de toate aceste premii și titluri onorifice rămâne o veritabilă și tenace căutătoare de povești, o pasionată de oameni autentici, a căror poveste se cere imperios a fi împărtășită și celorlalți, dovadă că poveştile de viaţă cu oameni obişnuiţi, corect şi decent transmise, vor rămâne mereu în topul preferinţelor.

Flavia Popa

Flavia lucrează în BRD din 2007, trecând prin mai multe poziții de management. Din 2012 este Secretarul General al băncii, ocupându-se de coordonarea mai multor departamente, printre care Corporate Affairs, Comunicare sau Calitate.
Și-a început cariera în banking în 2002, ca legal adviser, fiind de profesie avocat.
Are un MBA la City University of Seattle.

Crede cu tărie că atunci când, pe lângă muncă, pui și mult suflet, se întâmplăƒ lucruri extraordinare, uneori miraculoase. ÎŽi plac oamenii și îi place succesul obținut împreunăƒ cu oamenii. Deși lucrează în banking de mulți ani, unul din visele ei este să revină cândva la prima dragoste: învățământul.

Liviu Iolu

Jurnalist la Adevărul din 2012. A scris pentru Evenimentul Zilei şi a colaborat cu Dilema Veche, primind mai multe premii pentru reportaj şi expresivitate jurnalistică acordate de Clubul Român de Presă, Freedom House şi World Vision. În 2008 a primit Marele Premiu pentru Presa Scrisă al Clubului Român de Presă pentru seria de articole „Arestaţi de aliaţi” ce a contribuit la demiterea Ministrului de Externe de atunci. Este creierul limpede al echipei, calitate exersată de-a lungul carierei sale fotbalistice din adolescenţă când a activat ca stoper şi coordonator de joc, talent pe care nu ezită să îl pună la lucru şi în articolele sale sportive pentru care a primit premiul Ioan Chirilă. A colaborat la realizarea unor reportaje pentru Al Jazeera English şi ITV News şi a fost producătorul emisiunii „Generaţia cu cheia de gât”.

concurs internațional Emmy Awards pentru categoriile News and Current Affairs.

Paul Radu

Paul Radu a coordonat departamentele de investigaţii la Evenimentul Zilei şi Jurnalul Naţional, iar în prezent este directorul executiv al Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi membru al International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ). Specializat în investigaţii transfrontaliere, este co-fondator al Investigative Dashboard şi directorul RISE Project, o platformă de publicare dedicată investigării crimei organizate şi a corupţiei din România şi ţările vecine. Promotor al data journalism, un tip de jurnalism bazat pe analizarea şi filtrarea unor seturi complexe de date, în special informaţii stocate online, în vederea compunerii unui tablou coerent al problemei, Paul Radu vede în jurnalismul de date cheia către vizualizarea interactivă a conexiunilor ascunse şi a intereselor nevăzute ce guvernează lumea. Ultima iniţiativă la care a luat parte este vis.occrp.org adica VIS-Visual Investigative Scenarios.

Teodor Tiţă

Jurnalist. A semnat pentru prima oară în Dilema. Apoi Curierul Naţional, Europa FM, BBC Romanian, Realitatea Media, Hotnews etc.  A colaborat de-a lungul vremii cu periodice  ca 22, Corso, Decât o Revistă. Îl puteţi urmări pe Twitter.

Vlad Mixich

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro și corespondent al Deutsche Welle în România. Câteva dintre reportajele lui au fost publicate în volumul „Fanaticii – portretele a zece oameni cu vocație”, care a primit din partea editurii Humanitas „Premiul Milan Kundera.” Este Fellow al German Marshall Fund și al Carter Center din Statele Unite. Are o licență în Medicină și Psihoterapie de Familie. „Jurnalist am devenit din pasiune și îmi place să mă laud cu asta”, spune Vlad. „Pentru că nimic nu există înainte de a fi povestit.” 

Vlad Petreanu

“Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.“

–––––––––––

Mentor bursieri

Mona Dîrțu

Fiecare bursier selectat va beneficia de trei sesiuni personalizate de mentorat cu Mona Dîrțu, câte una pentru fiecare dintre cele trei mari etape ale proiectului – definirea unghiului de abordare, planul de documentare, definitivarea produsului finit (redactare/editare). Mona a lucrat de-a lungul timpului în mod direct, în diverse redacții – fosta rețea Monitorul, Mediafax Group, Realitatea-Cațavencu, TVR – cu peste 150 de jurnaliști.

Pe lângă munca de redacție, Mona a condus traininguri pentru jurnaliști începând cu 1997 și a susținut un workshop pe tema „Canale de comunicare – presa scrisă” la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.

Va multumim pentru participarea la ONGFest 2015!

Dragi colegi,

Pe 8, 9 si 10 mai am sarbatorit impreuna comunitatile model. Am realizat ca, fie ca sunt mai mici sau mai mari, din domenii diferite sau cu activitati variate, comunitatile model sunt cele ale oamenilor care, indiferent de situatie sau moment, vin laolalta in sprijinul celor din jurul lor.

In linii mari, ONGFest 2015 a insemnat:

• Peste 160 de organizatii neguvernamentale participante, din Romania si din afara tarii
• Peste 100 de activitati creative si educative
• Peste 50 de dezbateri si seminarii
• Peste 40 de momente artistice si concerte desfasurate pe scena festivalului.

O selectie de fotografii realizate vineri, sambata si duminica este disponibila pe site-ul ONGFest, la http://www.ongfest.ro/ongfest-2015/galerie-foto/.

Aparitiile ONGFest in presa au fost numeroase si le puteti consulta la http://www.ongfest.ro/ongfest-2015/aparitii-in-presa/. Daca participarea dumneavoastra la ONGFest s-a bucurat de aparitii in presa, ne-ar face placere sa ni le impartasiti.

Daca nu ati completat chestionarul pentru expozanti in parc si doriti sa ne transmiteti feedback-ul dumneavoastra, va invitam sa il completati descarcandu-l de la http://www.fdsc.ro/library/files/chestionar_expozanti_ongfest_2015.docx si sa il trimiteti catre noi pana cel tarziu luni, 18 mai.

Pastram legatura prin intermediul site-ului ONGFest, www.ongfest.ro, pe pagina de Facebook www.facebook.com/ONGFest, si folosind hashtag-urile #ONGFest si #comunitam.

ONGFest 2015 a demonstrat ca, in Romania, comunitati model exista. Iar sarbatoarea celor ce fac lucruri pentru comunitate continua zi de zi, prin energia si daruirea de care dati dovada fiecare dintre dumneavoastra.

Sadim idei. Comunitam!

Mult spor in continuare,

Echipa ONGFest 2015

MFE finanțează prin POSDRU stagii de practică pentru studenți

Ministerul Fondurilor Europene, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU), a lansat astăzi, 4 mai 2015, un nou apel de proiecte în valoare totală de 50 de milioane de euro.

Astfel, apelul „Stagii de practică pentru studenți” va finanța proiecte care vizează efectuarea de stagii de practică (internship) în anul 2015 de către studenți/ masteranzi din sistemul național de învatamânt la potențiali angajatori din orice sector, fiind încurajate stagiile de pregătire practică în cadrul instituțiilor publice.

Obiectivul apelului este sprijinirea studenților în dezvoltarea cunostințelor și aptitudinilor necesare în procesul de inserție pe piața muncii. Un proiect va putea avea valoarea totală eligibilă între 50.000 euro și 499.999 euro și va sprijini minim 150 de studenți/ masteranzi.

“Prin lansarea unor astfel de apeluri imi doresc ca impreună cu echipa de la MFE să fac tot ce-mi stă în putință pentru a recupera cât se poate de mult și pentru a pierde cât mai puțini bani din perioada de programare 2007 – 2013. După cum știm, în debutul acesteia, țara noastră a avut parte de multe și grele corecții aplicate. De aceea, guvernul actual încearcă să încheie aceasta perioadă cu o absorbție cât mai mare, în ciuda piedicilor din trecut, pentru a putea intra în urmatoarea perioadă de programare, 2014 – 2020, cu lecțiile învațate și cu încredere că absorbția fondurilor europene nu este deloc o misiune imposibilă. Așadar,2015 și 2016 reprezintă ani cruciali, atât pentru încheierea în condiții cât mai avantajoase pentru România a perioadei de programare 2007-2013, cât și pentru crearea unei contrucții solide în vederea îmbunătățirii capacității de absorbție în perioada 2014-2020”, a punctat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

Nota:

Ghidul este publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene la adresa http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc2015/cpp189.pdf

Mastere internationale cu taxe accesibile

Alege intre Olanda, Belgia, Suedia sau Italia

16 aprilie 2015

Alege un master accesibil. Olanda, Belgia, Suedia sau Italia? Esti student si ti-ar placea sa iti gasesti un master international. Stii deja ca studiile in strainatate au numeroase avantaje: invatamant recunoscut  in topurile mondiale, programe axate pe practica sau posibilitatea de a face internshipuri in companii multinationale. Insa cum faci cu banii? Noi iti propunem cateva tari in care poti sa gasesti mastere cu taxe de scolarizare accesibile (uneori chiar mai mici decat in Romania). Mai mult, consilierii EDMUNDO pot sa te ajute, in mod gratuit, sa iti pregatesti dosarul de aplicare. Suna bine, nu? Unde gasesti mastere accesibile? In Olanda, exista programe de master cu taxa de 1.951 euro/an, cu posibilitatea de a o acoperi printr-un imprumut guvernamental. Printre cele 15 universitati partenere EDMUNDO din Olanda, sigur vei gasi un program potrivit, mai ales ca in Olanda se gaseste cea mai diversificata gama de programe cu predare in limba engleza din Europa continentala. Daca te gandesti la Belgia, e bine sa stii ca taxele de scolarizare sunt chiar mai mici decat in Romania, pentru ca programele de masterat sunt finantate de catre stat. Unde poti gasi mai multe oportunitati de practica si de networking decat in Bruxelles? In Suedia, invatamantul universitar este gratuit, chiar si la master. Modelul academic suedez este unic in lume. Este foarte cunoscut pentru tehnicile individuale de studii la toate nivelurile de invatare, studentii fiind responsabili pentru propria dezvoltare. Iar daca iti doresti sa studiezi in Italia, este bine de stiut ca taxele de scolarizare sunt calculate in functie de venitul familiei. Asa ca arunca o privire peste oferta de la Universita Cattolica del Sacro Cuore si apoi ia legatura cu un consilier EDMUNDO. Completeaza formularul si afla cum poti deveni student international»

Afla tot ce vrei sa stii despre studiile in Olanda! A venit vremea sa iti pregatesti dosarul de aplicare daca vrei sa devii student in Olanda. Asa ca noi ne-am gandit sa cream un site special dedicat studiilor in Olanda, din care poti afla mai multe despre sistemul de invatamant universitar olandez si despre modalitatile de aplicare. Intra pe site si descarca brosura Holland Education» Mai mult, ai ocazia sa discuti cu studenti romani la universitatile din Olanda si sa le pui intrebari in legatura cu ceea ce studiaza, care este viata de student international si cum se descurca. Discuta cu un student»

Participa la o calatorie antreprenoriala in Amsterdam!

Daca esti clasa a XI-a si iti doresti sa vezi ce inseamna sa fii un antreprenor de succes si cum poti sa ajungi acolo, atunci avem o super oportunitate pentru tine.

Vrem sa iti vorbim despre EX Amsterdam - un proiect al Universitatii Alternative, dedicat descoperirii antreprenoriatului prin invatarea atat de la oameni de succes, cat si prin experiente practice.

Cand si unde?

Te provocam sa iei parte la experienta EX Amsterdam in perioada 28 mai - 2 iunie, la Bucuresti si Amsterdam. Da, ai auzit bine, te luam cu noi la Amsterdam sa cunosti antreprenori din Romania si Olanda, dar si alti tineri exceptionali pasionati de antreprenoriat.

 

Ce vei face?

• Vei vizita Team Academy - International School of Entrepreneurship - si vei descoperi unul dintre cele mai inovative modele de educatie antreprenoriala din mediul universitar european. 
• Vei lucra in echipa cu alti tineri, trecand prin provocari care iti vor testa stofa de antreprenor. 
• Vei interactiona cu studenti olandezi care au propriile lor companii si vei explora Amsterdamul cu ochelarii de antreprenor. 
• La final, vei primi o evaluare personalizata si o serie de recomandari.
• Mai mult, ai ocazia sa aplici pentru o bursa completa pentru taxa de participare.

Cum si cand te inscrii?

Pana joi, 30 aprilie, ora 23:59, trebuie sa completezi formularul online. 

Acceptarea in program se face pe masura ce se primesc aplicatiile. Astfel, pentru a avea mai multe sanse sa fii unul dintre cei 45 de elevi ce vor beneficia de experienta EX Amsterdam, te incurajam sa aplici cat mai curand!

Afla mai multe si inscrie-te»

Cele zece nevoi umane, prezentate de academicianul Solomon Marcus

    1. Nevoia de a da un sens vietii, la nivel elementar

    Macar o data pe zi savureaza faptul ca respiri; ca privesti cerul si pamantul; ca te misti; traieste-le ca mari evenimente. Bucura-te ca ai schimbat un zambet cu un copil care a trecut pe langa tine. Toate acestea sa-ti fie suficiente pentru a simti ca viata are un sens, ca merita sa fie traita, ca este un dar pentru care cei care te-au adus pe lume si te-au crescut au dreptul la iubirea si recunostinta ta.

     2.  Nevoia de improspatare

     Dar respiratia si miscarea sunt cu noi tot timpul. Exista riscul, tentatia ca ele sa devina rutina, sa nu le acordam nicio atentie, cum de fapt se si intampla in general. Rutina nu poate si nu trebuie eliminata total, o mare parte a comportamentului nostru urmeaza reguli precise, tin de civilizatie. Problema este de a reduce rutina la minimul necesar, de a nu deveni sclavul ei, cum se intampla din pacate frecvent. Asa cum avem grija zilnic sa ne improspatam corpul prin odihna, prin miscare si prin folosirea apei si sapunului, avem nevoie si de o improspatare a mintii, a simturilor, a sufletului nostru. Sa ne trezim in fiecare dimineata capabili de a arunca o privire proaspata asupra lumii, cu dispozitia unui nou inceput, cu o limpezire a simturilor si a gandurilor; intr-un anume sens, sa recapatam, sa recuperam candoarea copilariei.   

  

     3.  Nevoia de intrebare si de mirare

     Eram in copilarie intr-o permanenta stare interogativa, de curiozitate, de mirare, de extaz in fata spectacolului naturii si al lumii, al propriei mele fiinte. Pentru a da un singur exemplu, sunt de-a dreptul fermecat de nazdravaniile creierului meu, in materie de memorie si de imaginatie. In fiecare seara, cand ma las prada somnului, ma intreb ce calatorii neasteptate imi vor oferi visele din noaptea respectiva. Starea de mirare, de extaz mi-a alimentat totdeauna pofta de viata, a fost mereu o sursa de energie. Atunci cand sunt intrebat: de ce traiesti ? ii raspund: pentru a ma mira. De prea multe ori, scoala, in loc sa intretina si sa dezvolte aceasta nevoie, o anihileaza. Dar daca nu ne mentinem starea de curiozitate, de mirare, de dorinta de a intelege lumea, nu doar de a o inregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea si natura ignorantei noastre.

     4.  Nevoia de indoiala si de suspiciune

     Ce poate fi mai uman decat ezitarea, nehotararea, nedumerirea? Pentru Rene Descartes, starea de indoiala este semnul clar al naturii ganditoare a fiintei umane. Un acelasi lucru poate fi considerat din mai multe puncte de vedere si, in aceste conditii, spiritul critic ne obliga la o analiza comparativa, care uneori nu conduce la un rezultat ferm, ci la o pluralitate de posibilitati, fiecare fiind descrisa in termeni de grad de  plauzibilitate. 

      In justitie se lucreaza cu prezumtia de nevinovatie. In educatie si in invatare, este recomandabil sa adoptam prezumtia de suspiciune. Ne nastem criticand; plansul nou-nascutului este reactia sa critica fata de o nemultumire. Sa privim cu interes, dar cu suspiciune orice ni se livreaza de la catedra, de la o tribuna, de pe internet, din carti, din orice fel de publicatii, asa cum un politist care cauta pe autorul unei crime suspecteaza totul. 

     Educatorii, profesorii ar trebui sa fie primii care sa recomande, sa stimuleze aceasta atitudine la elevi, la studenti, sa le spuna acestora: «Cel mai clar semn de respect pe care mi-l puteti arata este sa-mi acordati atentie, dar sa nu acceptati nimic din ceea ce va spun inainte ca spiritul vostru critic sa va asigure de adevarul si de interesul spuselor mele; daca nu ma intelegeti, sa nu ma lasati sa trec mai departe, sa-mi cereti sa fiu mai clar; daca vi se pare ca nu am dreptate, sa va manifestati argumentat dezacordul».    

     O atitudine similara se cuvine a fi adoptata fata de litera tiparita, din manuale sau din orice alt loc. Omul de la catedra nu trebuie sa pozeze intr-un a toate stiutor, este normal ca uneori sa le spuna celor pe care-i instruieste: «nu stiu», «nu inteleg nici eu»; iar atunci cand cineva din banca ii corecteaza o scapare, o greseala, sa-i multumeasca pentru atentia acordata.    

     Uneori introduceam deliberat o greseala in prestatia mea, pentru a testa vigilenta studentilor. Nevoia de indoiala si de suspiciune functioneaza concomitent cu o alta, opusa: nevoia de complicitate la o conventie. De exemplu, mergem la un spectacol de teatru. Ne supunem prezumtiei de complicitate la conventia de fictiune propusa de spectacol, o acceptam, ii acordam credit. Dar spiritul nostru critic nu inceteaza sa functioneze si avem dreptul, ulterior, sa ne exprimam eventuala insatisfactie, sa pretindem ca autorii spectacolului au inselat asteptarile noastre, creditul pe care le-am acordat. La fel, in cazul unei poezii, a unui roman etc.

     5. Nevoia de greseala si de esec

     De cate ori am esuat pana sa deprindem sa folosim furculita, cutitul si lingura ! De cate ori am cazut, ne-am julit genunchii, pana sa invatam sa ne tinem pe picioare si sa mergem ! Este clar ca invatarea, drumul spre dobandirea unui nou comportament trec prin greseli si esecuri; ele sunt pretul pe care-l platim pentru a ne imbogati intelegerea si pentru a acumula noi capacitati. 

     Trebuie deci sa distingem intre greselile de acest fel, care au un rol pozitiv, benefic, si greselile ordinare, facute din neatentie sau ca urmare a altor imperfectiuni senzoriale sau psihice. A plasa greseala si esecul, la modul general, in sfera infractiunii sau/si pacatului denota o confuzie grava, pe care totusi o comite mereu practica educationala. Auzim mereu: «cine a gresit, sa plateasca». Dar exemplul copilului care cade inainte de a invata sa se tina pe picioare si niciun parinte normal nu se gandeste sa-l pedepseasca pentru acest esec trebuie sa ne stea mereu in fata.    

     Istoria abunda in exemple de greseli si esecuri ale unor oameni de seama, in tentativa de a spori cunoasterea umana. S-ar putea scrie o istorie a omenirii centrata pe  greseli si pe esecuri.  O mare parte, poate cea mai mare, a actiunilor de pionierat, a lucrarilor care au deschis drumuri noi in cunoastere si in actiunea sociala au inclus greseli, ca un produs secundar al noutatii ideilor lansate. Mai mult, mergand pe urmele unor greseli comise in lucrari sau actiuni temerare, s-a ajuns la aparitia unor noi idei, noi domenii de cercetare. 

     «Greseala matematica, sursa de creativitate» a fost de mai multe ori titlul unora dintre expunerile mele. Pentru a da un singur exemplu: noua stiinta a haosului a fost initiata de Henri Poincare in tentativa sa de a inlatura o greseala dintr-un memoriu al sau de mecanica cereasca. Am putut verifica personal si banui ca e adevarat in general faptul ca drumul spre multe (poate cele mai multe) idei si teoreme matematice a urmat o cale sinuoasa, de tatonari, rataciri, confuzii, greseli de tot felul, pana s-a cristalizat varianta sub care ele sunt acreditate. A cunoaste, macar in unele cazuri, aceasta istorie zbuciumata mi se pare esential, daca vrem sa intelegem natura profunda a creatiei umane. Personal, am facut aceasta experienta pe unele situatii din matematica, din informatica, din lingvistica, din domeniul literar-artistic, dar cred ca este valabil in general.    

     Tinand seama de inevitabilitatea esecurilor, este esential sa educam rezistenta la esec,  intelegerea faptului ca esecul este normal; mai mult: dintr-un esec este totdeauna ceva de invatat.

     6.Nevoia de joc    

     Apreciez jocurile bazate pe reguli prestabilite, de la fotbal si tenis la sah si go. Ele au un rol important si merita atentia tinerilor. Dar nu in primul rand la ele ma gandesc acum. Am in vedere jocurile care valorifica nevoia de libertate, curiozitatea de a intelege cele percepute prin simturi sau prin observatie directa, nevoia de si dreptul la greseala si esec, fara a fi pedepsite. 

     Am considerat astfel de exemple la punctul anterior: cum invatam sa ne tinem pe picioare si sa mergem. Este clar ca orice copil de pe suprafata Pamantului trece prin aceasta experienta. Acum ma voi referi la un alt joc, si el practicat, pe cat mi-am putut da seama, de toti copiii lumii: jocul de-a v-ati ascuns. Eu ma ascund iar tu ma cauti si daca ma gasesti, ai castigat. 

     Acest joc nu face decat sa imite un altul, pe care natura, lumea il practica fata de noi, la orice varsta si de la inceputurile omenirii. In tentativa noastra fireasca de a intelege lumea, totul se intampla ca si cum lumea ne spune: «cauti sa ma intelegi, dar eu ma ascund; si cu cat lucrul pe care-l cauti este mai interesant, mai semnificativ, cu atat il ascund mai bine si il fac mai greu de gasit. Dar merita sa-l cauti. Chiar fara rezultatul asteptat, cautarea iti va da satisfactii, care insa ar putea fi altele decat cele  la care te-ai gandit initial. Cauti ceva, nu-l gasesti, dar gasesti altceva; uneori mai interesant decat ceea ce cautai initial».

     Invata sa savurezi acest spectacol al omenescului, sa te imbeti de el – si din nou sa simti ca viata merita sa fie traita. Cautarea se dovedeste de multe ori mai importanta decat gasirea. Placerea de a urca un munte sta in primul rand in a savura fiecare moment al parcursului, chiar daca nu ajungi in varf.  Mai e si un alt aspect, observat de Blaise Pascal: de multe ori cauti ceea ce deja ai gasit. Gasesti ceva ca o banuiala, o intuitie, o extrapolare a unor observatii empirice. Dar ai nevoie de o confirmare mai convingatoare. Asa se intampla, de exemplu, ca in matematica multe teoreme sunt ‘gasite’ mult inainte de a fi demonstrate; cazul teoremei lui Pitagora, gasita empiric mult inainte de Pitagora.

     Dar toata cautarea la care ne referim ce este altceva decat invatarea, descoperirea, inventia ? Nevoia noastra de a intelege lumea, de a ne intelege pe noi. O cautare care trebuie sa valorifice toate nevoile umane discutate anterior, dar si pe cele care urmeaza.

     7. Nevoia de identitate

     Aici se afla o provocarea majora, dramatica, si o sansa de a da vietii noastre o motivatie superioara.   Direct implicate sunt toate celelalte 9 nevoi pe care le discutam. Biologic, avem o identitate individuala, prin faptul ca fiecare fiinta vietuitoare de pe aceasta planeta are un ADN specific. Acizii dezoxiribonucleici sunt ‘cuvinte’ pe alfabetul celor patru tipuri de baze nucleotide. 

     Acest alphabet este acelasi pentru toate fiintele traitoare pe planeta Terra. Dar ordinea in care sunt asezate elementele alfabetului in alcatuirea ADN-urilor este alta la fiecare dintre noi, deci fiecare fiinta umana are o identitate biologica specifica. Ne nastem preluand o intreaga mostenire genetica de la parinti si, prin intermediul lor, de la bunici, strabunici etc. Preluam o seama de trasaturi, deprinderi, reprezentari, judecati si prejudecati determinate de contextul geografic si istoric in care ne dezvoltam. Toate acestea ne confera o identitate genetica, de familie, de loc geografic si de moment istoric, deci o identitate locala, una regionala, una nationala, de limba, de credinta.

     Aceasta identitate pe care natura si istoria ne-o imprima, de multe ori fara a ne da seama, ramane pentru prea multi oameni singura lor identitate. Prea multi oameni nu simt nevoia unei identitati mai bogate decat aceea primita fara vreun efort personal. In perioada trecerii de la copilarie la adolescenta ar trebui sa inceapa constientizarea nevoii de construire a unei identitati mai bogate decat aceea cu care ne-a inzestrat natura. 

     Cum sa facem sa educam la cat mai multi tineri aceasta nevoie (valorificand critic, selectiv, identitatea primita de la natura) ? Cum sa-i facem pe tineri sa constientizeze faptul ca in conditiile actuale ale globalizarii de toate felurile actioneaza asupra noastra, direct sau indirect, toate nivelurile sociale, de la cele locale la cele regionale, nationale, europene, occidentale si planetare ?  Sa le explicam tipologia identitatilor culturale: balcanica, dunareana, a Marii Negre, sud-est europeana, central europeana, mediteraneana, europeana, occidentala, planetara dar si tipologia care rezulta din diversitatea lingvistica, de credinte, de civilizatii.

     Se intampla un lucru fara precedent in istoria omenirii: numeroasele identitati ale fiintei umane, aflate intr-o dinamica permanenta si o interactiune continua, nu mai pot fi intelese decat concomitent, formand un sistem. Sau le intelegem pe toate sau pe niciuna. Globalizarea si internetul au o contributie esentiala la aceasta noua configuratie a identitatilor. Educatia nu reuseste sa faca fata acestor probleme, nici nu prea le are in atentie. Dar tensiunile existente intre diferite identitati ale fiecarei persoane si intre identitatile unor persoane diferite sunt, in ultima instanta, la radacina multor conflicte si razboaie; aici isi afla radacinile si terorismul existent la scara mondiala. Posibiltatea unei dezvoltari armonioase a identitatilor ramane deocamdata doar un proiect.

    8. Nevoia de omenesc si de omenie

    Identitatea este primul termen al unui cuplu esential, in care al doilea termen este: alteritatea. Niciunul dintre ei nu se clarifica in absenta celuilalt. La orice nivel, ne definim identitatea prin raportare la ceea ce este diferit. Diferenta se poate referi la varsta, la sex, la nationalitate, la limba, la culoarea pielii, la religie, la nivel de cultura, la pozitie sociala, la apartenenta politica, la filosofie a vietii, la preferinte literare sau de orice alta natura  etc. Sa fim pregatiti sa intelegem omenescul in diversele sale ipostaze, sa admitem ca tocmai infinita sa diversitate ii da farmec. 

     Nu exista doua fete umane identice, nu exista doua voci umane identice, nu exista doua priviri umane identice. Dar dincolo de aceasta diversitate, toti copiii lumii au o prospetime cuceritoare, toti alterneaza rasul cu plansul, toti rad la soare, toti indragesc miscarea si jocul, toti ard de curiozitate. Omenescul este o sursa nesfarsita de delectare, de minunare. Iata, pentru a alege numai una din fermecatoarele manifestari umane: vorbirea, limba. Cata subtilitate, cata finete, cat joc al nuantelor iti ofera cuvintele, frazele, discursul ! Muzica lor, semnificatia lor. Cat de placut e sa constati ca reusesti sa spui ceea ce ai gandit, dar cat de usor, pe nesimtite, frazele derapeaza si nu mai exprima ceeace ai dorit !

     O continua alternare a gasirilor si a ascunderilor, a confirmarilor si a frustrarilor. Sau jocurile memoriei umane, ale amintirilor si uitarilor; sau trecerile insesizabile de la zambet la lacrima, de la gravitate la duiosie. Iata un pariu major al educatiei: sa-i antrenam pe copii sa savureze omenescul in intreaga sa diversitate. Omenescul nu este ca jocul de tenis, unde castigi in dauna altora, care pierd; omenescul poate fi universal castigator.

     La animale, o pornire instinctiva vede in diferenta o adversitate. Pentru ca oamenii sa nu reproduca si ei acest comportament, este nevoie de o educatie corespunzatoare, altfel se intampla ceea ce vedem mereu: baietei de clasa a treia primara care se iau la bataie pentru ca «eu am spus intr-un fel iar el a spus altfel».

     De la omenesc, nu e decat un pas pana la omenie. Nevoia de a fi bun, generos, de a darui, de a-i contamina pe altii de bucuria vietii. De a adopta in comportamentul tau prezumtia de solidaritate cu ceilalti oameni. Copiii care se formeaza in acest fel (iar internetul ar putea avea aici un rol esential) vor putea fi mai greu antrenati in razboaie de tot felul.

     9. Nevoia de cultura

     Omenirea a acumulat un imens tezaur de cultura stiintifica, literar-artistica, tehnologica, religioasa, filosofica etc. Culmi ale spiritualitatii umane, in matematica, astronomie, fizica, chimie, biologie, filosofie, literatura, muzica, arte vizuale, teatru, stiinte juridice, economice, istorice, arheologice, geografice, geologice si, mai recent, in film si in disciplinele informatiei si ale comunicarii stau marturie pentru splendoarea omenescului, pentru puterea sa de patrundere, de imaginatie, de descoperire si de inventie. 

     Dar cine beneficiaza de ele, cati sunt cei care au acces la aceste piscuri, le inteleg, isi pot umple sufletul si mintea de intelepciunea si frumusetea lor, se pot astfel inalta spiritual mult peste starea de animalitate ? Cati sunt cei care ajung sa traiasca fiorul unui vers, al unei povesti, al unei muzici, al unui tablou, al unui monument de arhitectura, al unei sculpturi, al unei ecuatii, al unei formule chimice, al tabelei lui Mendeleev, al unui program de calculator, al geometriilor neeuclidiene, al relativitatii einsteiniene, al lumii cuantice, al dualitatii Watson-Crick a acizilor nucleici ?

     Va fi in stare educatia publica sa preia acest mesaj ? Mai avem timp de asa ceva ? Un timp de contemplare, de suprema emotie. Nu cumva eliberam pe banda rulanta diplome de diverse grade, fara acoperire culturala ? Si daca nu au acoperire culturala, ce sunt posesorii acestor diplome altceva decat, in cel mai bun caz, furnizori de servicii ? Si daca nu prea au nevoi culturale, ce motivatie mai profunda pot da  vietii lor ? Cohorte de oameni, unii cu o stare de prosperitate materiala, au totusi un statut de sclavi culturali. Sa nu-ti fie mila de ei ?  Sa nu-i compatimesti ? Nu cumva se afla aici sursa principala a derapajelor de ordin civic, moral, juridic, a violentei verbale, psihice, fizice ?   Care este nivelul de cultura al celor ce ne conduc, ce repere umane au ei ? Ce anume da un sens vietii lor ?

    10. Nevoia de transcendenta
     Ne aflam aici la modul superior, de cea mai inalta complexitate, pe care o poate capata nevoia de a da un sens vietii.  Etimologic, trans inseamna dincolo iar verbul latinesc ce i se alatura s-ar traduce prin a te catara. Obiceiul copiilor de a se catara in copaci, pe garduri, pe stalpi exprima nevoia, tentatia de a se inalta, de a se departa de sol. Asa incepe transcendenta. Sa treci dincolo de limitele, de cadrul ce ti-au fost impuse prin nastere, sa nu ramai sclavul perceptiei senzoriale si empirice, sa incerci sa le depasesti Asa au aparut geometria neeuclidiana, care sfideaza perceptia senzoriala a spatiului; fizica relativista, care transgreseaza perceptia empirica a timpului, energiei si miscarii; constientizarea limitelor limbajului uman, inadecvat situatiilor in care nu mai exista o diferenta clara intre subiect si obiect si dincolo de care urmeaza tacerea sau compromisul de toate felurile; logicile neclasice, care incalca una sau mai multe din cele trei principii ale logicii aristotelice: identitate, necontradictie, tert exclus; imaginarea unui calcul care depaseste frontiera Turing data de ideea obisnuita, elementara de calcul etc. 

     Transcendenta este atat la destinatie cat si la origini. Distinctia kantiana dintre transcendent  (dincolo de posibilitatile cunoasterii umane)  si transcendental (relativ la achizitii ale cognitivului uman care preced orice experienta; cunoasterea apriorica). Transcendenta matematica se refera, in acord cu Euler, la operatii care nu se pot realiza prin repetarea de un numar finit de ori a unor operatii elementare, aplicate numerelor naturale. De aici, nu-i decat un pas pana la distinctiile profan-sacru, imanent-transcendent.  In aceeasi ordine de idei, se poate discuta despe transcendenta in muzica, in viziunea fenomenologiei sunetului, preconizate de Sergiu Celibidache.

Solomon Marcus
Academia Romana