Fundația Friends For Friends și BRD – Groupe Société Générale lansează Bursele Superscrieri/BRD, un
program a cărui menire este să sprijine financiar și profesional
autorii români de creative non-fiction care pot să documenteze și să
finalizeze proiecte jurnalistice complexe, de profunzime, pe tema sistemului de învățământ preuniversitar de stat din România.
Programul constă în 6 burse în valoare de 2.000 euro fiecare și se desfășoară sub umbrela Premiilor Superscrieri.
Bursele Superscrieri/BRD 2015 au menirea de a sprijini financiar și
profesional autorii de creative non-fiction care pot să documenteze și
să finalizeze proiecte jurnalistice complexe, de profunzime, pe tema
sistemului de învățământ preuniversitar de stat din România.
Orice formulă – fie ea una clasică, de jurnalism old school, sau
nouă, de jurnalism multimedia împletit cu forme non-standard de
prezentare a informației (imagine, sunet etc.) – e privită ca eligibilă
atât timp cât se înscrie în direcția urmărită de Bursele
Superscrieri/BRD, aceea de a înfățișa școala românească din perspectiva
dascălului – fie că e vorba de proiecte care vorbesc de modele de
reformă de jos în sus, exemple de profesori străluciți care creează
emulație, soluții ingenioase de creștere a nivelului educației publice,
analize de substanță despre managementul sistemului de educație,
anomalii și bariere legislative, proiecții despre viitorul educației.
ȘASE BURSE DE CÂTE 2.000 DE EURO FIECARE
vor fi acordate în 2015 proiectelor de creative non-fiction înscrise în
concurs care vor fi notate de juriu cu punctajele cele mai mari. În
plus, bursierii Superscrieri/BRD vor beneficia, pe parcursul derulării
proiectului, de un program de mentorat în trei etape (definitivarea
unghiului de abordare/planul de documentare/redactare&editare).
TEMA BURSELOR SUPERSCRIERI/BRD 2015 este sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
SCOPUL BURSELOR SUPERSCRIERI/BRD
este să încurajeze autorii să sară bariera de clișee, să privească
educația din alte unghiuri, să asculte, să înțeleagă și – în cele din
urmă – să înfățișeze publicului povestea sistemului național de
educație, așa cum arată acesta după multiple încercări de reformă făcută
de sus în jos.
ÎNCURAJĂM, DE ASEMENEA,
proiectele care includ inovație profesională, fie că e vorba de etapa
culegerii de informație, de cea de redactare/editare, de felul în care e
utilizată tehnologia sau de interacțiunea cu publicul. *
*Vezi „Exemple de subiecte posibile”.
Bursele Superscrieri, ca şi Premiile Superscrieri, se adresează
tuturor autorilor, consacrați sau nu, din presă sau de pe platforme
digitale, jurnalişti sau bloggeri, profesionişti sau amatori.
Răspunsurile noastre la întrebările frecvente:
1. Cine poate candida?
La Bursele Superscrieri/BRD poate candida orice autor, angajat
permanent în media sau freelancer, care poate* garanta că proiectul
jurnalistic propus va fi publicat/difuzat în media din România.
IMPORTANT. Încurajăm
proiectele de echipă, în care titularul aplicației lucrează împreună cu
un autor/fotoreporter/artist vizual/multimedia artist. Când își depun
candidatura, titularii de proiect sunt invitați, în cazul proiectelor de
echipă, să menționeze numele coechipierului și să trimită portofoliul
acestuia.
* Candidații vor anexa la formularul
de aplicație un acord scris de publicare/difuzare semnat de
redactorul-șef/editorul canalului media ales pentru publicarea/difuzarea
materialului (vezi la finalul formularului de aplicație).
2. Câte proiecte poate înscrie un autor/o echipă?
Maximum trei proiecte.
3. Poate o echipă avea mai mult de doi membri?
Da. Echipele pot avea un titular de proiect și doi sau mai mulți
coechipieri. Titular de proiect este considerat autorul care trimite
aplicația și își asumă publicarea materialului rezultat și tot el este
cel căruia i se va vira bursa, el urmând să o gestioneze în funcție de
contribuția fiecărui coechipier.
4. Când și cum se acordă bursele?
Cele șase burse, în valoare de 2.000 euro* fiecare, vor fi plătite celor șase titulari de proiect câștigători astfel:
A. Prima tranșă (50% din sumă), în termen de șapte zile lucrătoare de la anunțarea proiectelor câștigătoare, cu dovada respectării calendarului inițial.
B. A doua tranșă (restul de 50%), în intervalul 14-20 septembrie 2015.
Organizatorii lasă la latitudinea titularilor de proiect să gestioneze
sumele transferate în funcție de contribuția membrilor echipei la
materialul final.
* Bursa este de 2.000 de euro este acordată în sumă netă, taxele fiind suportate de organizatori.
5. Sunt bursele împărțite pe categorii în funcție de genul publicistic/canalul media pe care va fi difuzat materialul?
Nu.
Bursele Superscrieri/BRD sprijină proiectele coerente, congruente cu
misiunea programului, indiferent de canalul pe care vor fi difuzate,
genul publicistic ales sau instrumentele utilizate.
Pot primi bursă deopotrivă reportajele scrise/video, proiectele
fotografice/infografice, eseurile, portretele, documentarele,
investigațiile sau proiectele de explanatory journalism.
6. Care este calendarul derulării burselor?
Înscrieri: 11 mai – 7 iunie 2015
Evaluare înscrieri: 9 iunie – 5 iulie 2015
Anunț proiecte câștigătoare: 6 – 12 iulie 2015. Se vor anunța public primele zece proiecte clasate.
Întâlnire cu organizatorii și semnarea planului de realizare: 13 – 19 iulie 2015
Perioada realizare materiale & mentorat: 12 iulie – 11 octombrie 2015
Publicare: până la finalul lunii noiembrie 2015
7. În ce constă programul de mentorat?
Fiecare bursier selectat va beneficia de trei sesiuni personalizate
de mentorat cu Mona Dîrțu, câte una pentru fiecare dintre cele trei mari
etape ale proiectului – definirea unghiului de abordare, planul de
documentare, definitivarea produsului finit (redactare/editare). Mona a
lucrat de-a lungul timpului în mod direct, în diverse redacții – fosta
rețea Monitorul, Mediafax Group, Realitatea-Cațavencu, TVR – cu peste
150 de jurnaliști. De asemenea, a fost mentor pentru bursierii din
cadrul primei ediții a Burselor Superscrieri/Avon și a susținut
Seminariile Superscrieri, o serie de ateliere de scriitură non-fiction
la care au participat, în toamna lui 2014, 15 jurnaliști.
Pe lângă munca de redacție, Mona a condus traininguri pentru
jurnaliști începând cu 1997 și a susținut un workshop pe tema “Canale de
comunicare – presa scrisă” la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași.
8. Care este termenul de înscriere?
7 iunie 2015
9. Care sunt criteriile de selecție?
Bursele Superscrieri/BRD iau în calcul în egală măsură punctele tari ale candidatului și ale proiectului:
a. Motivație – 10 puncte
b. Unghiul de abordare al temei – 10 puncte
c. Relevanță – 10 puncte
d. Originalitate/Inovație – 10 puncte
10. Unde vor fi publicate/difuzate materialele?
Candidații se obligă să obțină acordul publisherului/difuzorului* pentru proiectul propus. Acordul scris al acestuia va fi transmis odată cu formularul de aplicație.
Termenul limită de publicare a materialelor este finalul lunii octombrie 2015.
Autorii înțeleg și consimt că după
publicarea/difuzarea în premieră, până la termenul limită, pe canalul
media ales de bursier, organizatorii burselor vor avea libertatea de a
folosi și republica/redifuza materialul pe orice canal media, din
România și din străinătate, fără niciun fel de restricție.
*Alegerea canalului media de difuzare a materialului final este la
libertatea autorilor. Încurajăm, totuși, orientarea către canale care ar
putea asigura o difuzare cât mai amplă a materialului, astfel încât
acesta să ajungă la un public cât mai larg.
11. Criterii de descalificare
a. Titularul aplicației nu respectă termenul limită de trimitere (7 iunie 2015).
b. Aplicația este incompletă și/sau nu se înscrie în tematica propusă.
c. Datele despre candidați și/sau portofoliile acestora includ neadevăruri și/sau falsuri.
d. Există dovezi că titularul aplicației sau membrii echipei au încălcat
Codul Deontologic Unic al presei românești, adoptat la Convenția
Organizațiilor Media din octombrie 2009.
12. Cum trimit aplicația?
Puteți trimite formularul de aplicație completat până la 7 iunie 2015 pe adresa bursele.superscrieri@ffff.ro.
Exemple de posibile subiecte
Propunem, ca mijloc de atingere a obiectivelor, acordarea de burse
pentru proiecte jurnalistice complexe, de referință, care să vorbească
despre sistemul național de educație așa cum arată el când e privit din
interior. Scopul nostru este să vedem educația și altfel decât prin
lentila judecăților pre-asamblate și să putem înțelege, astfel, cum și
de unde pot veni formulele de reformare a sistemului din interior.
MODELE DE PERFORMANȚĂ.
Există, în sistemul național, dascăli care fac performanță nu mulțumită,
ci în ciuda contextului în care-și fac meseria – și nu e vorba doar de
cei care pregătesc loturi olimpice. Cum lucrează acești profesori, cum
își construiesc motivația, cum îndepărtează ei barierele și cum ar putea
fi replicate modelele prin care obțin rezultate mult peste media
națională?
RELAȚIA PROFESOR-ELEV.
Cum arată interacțiunea dintre profesori și elevi azi? S-a schimbat ceva
fundamental în ultimii 25 de ani? În ce măsură au profesorii care ies
azi de universități pregătire teoretică să înțeleagă dinamica acestei
relații – și să o o schimbe?
CEI CARE EXPERIMENTEAZĂ.
Formatul clasic de lecție, structurat în secvențe succesive de
predare/ascultare, nesocotește transformările de adâncime pe care
tehnologia și accesul la informație le-au produs deja în obiceiurile de
învățare ale copiilor. Rezultatul: profesorii dau vina pe elevi, cărora
nu le place cartea și sunt preocupați de frivolități tehnologice, în
vreme ce elevii spun că materiile sunt greu de digerat, cu predare
dogmatică și manuale greoaie. Falia crește, nivelul de educație scade.
Dar sunt profesori care aruncă punți peste această falie, folosindu-se
de tehnologie ca de un aliat și cucerind copiii cu formate noi, pe
gustul lor. Cine sunt acești profesori care au curajul de a experimenta?
Cum își regândesc ei rolul, cum își aleg instrumentele, care le sunt
rezultatele?
MANAGEMENTUL ȘCOLII.
Banii puțini și barierele birocratice sunt aceleași în întregul sistem
național de educație. Avem, firește, școli cu reputație bună și școli
mediocre. Dar avem, probabil, și școli odată mediocre în materie de
performanță care au urcat, aparent miraculos, în clasamente. Cum arată,
secvență cu secvență, o astfel de transformare? În ce constă, până la
urmă, miracolul?
Pentru a aplica la Bursele Superscrieri/BRD, completează formularul de aplicație și trimite-l până pe 7 iunie la adresa bursele.superscrieri@ffff.ro.
Proiectele propuse vor fi analizate și selectate de un juriu format din jurnaliști experimentați + un reprezentant BRD – Groupe Société Générale:
Membru al Asociaţiei Internaţionale a
Criticilor de Teatru şi membru UNITER, Cătălin Ştefănescu este, din
1999, realizator şi gazdă a programului Garantat 100% de la TVR 1.
A obţinut numeroase premii pentru reportajele
şi filmele documentare realizate sub acest generic: între 2003 şi 2006 –
Premiul APTR pentru emisiune culturală şi pentru magazin cultural, în
2002 – Premiul pentru cel mai bun documentar românesc – Penitenciar
(prezentat, printre altele, la Festivalul Internaţional de Film
Antropologic – Sibiu). Tot în 2002, a luat Marele Premiu TELEVEST (la
Timişoara) – pentru Regizorul… şi Premiul CNA pentru cel mai bun program
local de televiziune – Garantat 100%. În 2010, i-a fost acordat Premiul
Flacăra pentru jurnalism.
„Înainte de 1989, eram un fel de dizident. Aveam o plăcere nebună să
toc ziarele cu poza Tovărăşului în ele. Nici nu aveam cum să-l ocolesc,
era cam peste tot. În liceu, împreună cu trei prietene, am vrut să ne
facem o revistă. Ar fi trebuit să se numească Umbrela, dar nu a apucat
să fie desfăcută în faţa niciunei ploi. Eu m-am făcut jurnalist, una
dintre ele s-a apucat de scris teatru, iar despre celelalte două am
auzit ultima oară că şi-au construit o carieră solidă de soţii. Am
terminat Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, fiind după spusele unora,
tocilarul perfect. Nici eu nu aş fi spus altceva despre mine în locul
lor. Au urmat trei ani de presă în Sibiu, la Tribuna. În prima şi ultima
zi am plecat cu lacrimi de acolo. Apoi m-am reinventat la Cotidianul.
Din octombrie 2009, după şase campanii electorale petrecute în print, am
trecut pe online. Tot pe Politic, la Realitatea.NET. Ce-i drept,
câteodată noaptea mai visez că mai pun timbre, explicaţii foto şi
selecturi într-o pagină.”
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul
reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara
Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A
primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului
pentru documentarul Marţi, Joi, Sâmbătă, Premiul Consiliului Naţional al
Cinematografiei pentru reportajul EU – marginea Europei – si cele şase
premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru
reportajul Codrina. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson
Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre
cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: Poveşti
în halate albe, România deşteaptă, Zona Zero, Culoarele Puterii, Poveste
fără sfârşit, Mari români, Un european ca mine, Cealaltă Românie,
ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de
supraviețuire, o țară de împrumut.
Dincolo de toate aceste premii și titluri onorifice rămâne o
veritabilă și tenace căutătoare de povești, o pasionată de oameni
autentici, a căror poveste se cere imperios a fi împărtășită și
celorlalți, dovadă că poveştile de viaţă cu oameni obişnuiţi, corect şi
decent transmise, vor rămâne mereu în topul preferinţelor.
Flavia Popa
Flavia lucrează în BRD din 2007, trecând prin mai multe poziții de
management. Din 2012 este Secretarul General al băncii, ocupându-se de
coordonarea mai multor departamente, printre care Corporate Affairs,
Comunicare sau Calitate.
Și-a început cariera în banking în 2002, ca legal adviser, fiind de profesie avocat.
Are un MBA la City University of Seattle.
Crede cu tărie că atunci când, pe lângă muncă, pui și mult suflet, se
întâmplăƒ lucruri extraordinare, uneori miraculoase. ÎŽi plac oamenii
și îi place succesul obținut împreunăƒ cu oamenii. Deși lucrează în
banking de mulți ani, unul din visele ei este să revină cândva la prima
dragoste: învățământul.
Jurnalist la Adevărul din
2012. A scris pentru Evenimentul Zilei şi a colaborat cu Dilema Veche,
primind mai multe premii pentru reportaj şi expresivitate jurnalistică
acordate de Clubul Român de Presă, Freedom House şi World Vision. În
2008 a primit Marele Premiu pentru Presa Scrisă al
Clubului Român de Presă pentru seria de articole „Arestaţi de aliaţi”
ce a contribuit la demiterea Ministrului de Externe de atunci. Este
creierul limpede al echipei, calitate exersată de-a lungul carierei sale
fotbalistice din adolescenţă când a activat ca stoper şi coordonator de
joc, talent pe care nu ezită să îl pună la lucru şi în articolele sale
sportive pentru care a primit premiul Ioan Chirilă. A colaborat la
realizarea unor reportaje pentru Al Jazeera English şi ITV News şi a
fost producătorul emisiunii „Generaţia cu cheia de gât”.
concurs internațional Emmy Awards pentru categoriile News and Current Affairs.
Paul Radu a coordonat departamentele de investigaţii la Evenimentul
Zilei şi Jurnalul Naţional, iar în prezent este directorul executiv al
Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP)
şi membru al International Consortium of Investigative Journalists
(ICIJ). Specializat în investigaţii transfrontaliere, este co-fondator
al Investigative Dashboard şi directorul RISE Project, o platformă de publicare dedicată investigării crimei organizate şi a corupţiei din România şi ţările vecine. Promotor al data journalism,
un tip de jurnalism bazat pe analizarea şi filtrarea unor seturi
complexe de date, în special informaţii stocate online, în vederea
compunerii unui tablou coerent al problemei, Paul Radu vede în
jurnalismul de date cheia către vizualizarea interactivă a conexiunilor
ascunse şi a intereselor nevăzute ce guvernează lumea. Ultima iniţiativă
la care a luat parte este vis.occrp.org adica VIS-Visual Investigative Scenarios.
Jurnalist. A semnat pentru prima oară în Dilema. Apoi Curierul
Naţional, Europa FM, BBC Romanian, Realitatea Media, Hotnews etc. A
colaborat de-a lungul vremii cu periodice ca 22, Corso, Decât o
Revistă. Îl puteţi urmări pe Twitter.
Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro și corespondent al Deutsche Welle în România. Câteva dintre reportajele lui au fost publicate în volumul „Fanaticii – portretele a zece oameni cu vocație”,
care a primit din partea editurii Humanitas „Premiul Milan Kundera.”
Este Fellow al German Marshall Fund și al Carter Center din Statele
Unite. Are o licență în Medicină și Psihoterapie de Familie. „Jurnalist
am devenit din pasiune și îmi place să mă laud cu asta”, spune Vlad. „Pentru că nimic nu există înainte de a fi povestit.”
“Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac
asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni,
la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia
de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală
profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de
observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.“
–––––––––––
Mentor bursieri
Mona Dîrțu
Fiecare bursier selectat va beneficia de trei sesiuni personalizate
de mentorat cu Mona Dîrțu, câte una pentru fiecare dintre cele trei mari
etape ale proiectului – definirea unghiului de abordare, planul de
documentare, definitivarea produsului finit (redactare/editare). Mona a
lucrat de-a lungul timpului în mod direct, în diverse redacții – fosta
rețea Monitorul, Mediafax Group, Realitatea-Cațavencu, TVR – cu peste
150 de jurnaliști.
Pe lângă munca de redacție, Mona a condus traininguri pentru
jurnaliști începând cu 1997 și a susținut un workshop pe tema „Canale de
comunicare – presa scrisă” la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
A obţinut numeroase premii pentru reportajele
şi filmele documentare realizate sub acest generic: între 2003 şi 2006 –
Premiul APTR pentru emisiune culturală şi pentru magazin cultural, în
2002 – Premiul pentru cel mai bun documentar românesc – Penitenciar
(prezentat, printre altele, la Festivalul Internaţional de Film
Antropologic – Sibiu). Tot în 2002, a luat Marele Premiu TELEVEST (la
Timişoara) – pentru Regizorul… şi Premiul CNA pentru cel mai bun program
local de televiziune – Garantat 100%. În 2010, i-a fost acordat Premiul
Flacăra pentru jurnalism.
„Înainte de 1989, eram un fel de dizident. Aveam o plăcere nebună să
toc ziarele cu poza Tovărăşului în ele. Nici nu aveam cum să-l ocolesc,
era cam peste tot. În liceu, împreună cu trei prietene, am vrut să ne
facem o revistă. Ar fi trebuit să se numească Umbrela, dar nu a apucat
să fie desfăcută în faţa niciunei ploi. Eu m-am făcut jurnalist, una
dintre ele s-a apucat de scris teatru, iar despre celelalte două am
auzit ultima oară că şi-au construit o carieră solidă de soţii. Am
terminat Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, fiind după spusele unora,
tocilarul perfect. Nici eu nu aş fi spus altceva despre mine în locul
lor. Au urmat trei ani de presă în Sibiu, la Tribuna. În prima şi ultima
zi am plecat cu lacrimi de acolo. Apoi m-am reinventat la Cotidianul.
Din octombrie 2009, după şase campanii electorale petrecute în print, am
trecut pe online. Tot pe Politic, la Realitatea.NET. Ce-i drept,
câteodată noaptea mai visez că mai pun timbre, explicaţii foto şi
selecturi într-o pagină.”
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul
reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara
Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A
primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului
pentru documentarul Marţi, Joi, Sâmbătă, Premiul Consiliului Naţional al
Cinematografiei pentru reportajul EU – marginea Europei – si cele şase
premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru
reportajul Codrina. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson
Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre
cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: Poveşti
în halate albe, România deşteaptă, Zona Zero, Culoarele Puterii, Poveste
fără sfârşit, Mari români, Un european ca mine, Cealaltă Românie,
ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de
supraviețuire, o țară de împrumut.
Crede cu tărie că atunci când, pe lângă muncă, pui și mult suflet, se
întâmplăƒ lucruri extraordinare, uneori miraculoase. ÎŽi plac oamenii
și îi place succesul obținut împreunăƒ cu oamenii. Deși lucrează în
banking de mulți ani, unul din visele ei este să revină cândva la prima
dragoste: învățământul.
Ministerul Fondurilor Europene, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU), a lansat astăzi, 4 mai 2015, un nou apel de proiecte în valoare totală de 50 de milioane de euro.
